Ani de liceu (sau facultate)

Tocmai am creat alături de Sorin o leapşă al cărei penibil probabil va depăşi toate frontierele, dar măcar o să râdem.

Onest la Oneşti

No, pentru că nu mă lasă Călin nicicum în pace şi propune numai teme care-mi aduc aminte de vremurile în care nu aveam nicio grijă pe cap, m-am decis să mă înscriu şi la etapa a 4-a a concursului de PA-uri.
Cu ocazia asta vă mulţumesc tuturor celor care mi-aţi votat Soldăţeii din etapa a 3-a, fără voi nu aş fi câştigat. Dacă vă place următorul PA staţi pe aproape, cred că de mâine (29.03.2011) începe perioada de votare. Voi reveni cu detalii.

Onest la Oneşti

Cobor din maşină, îi dau omului cei 10 lei şi mă uit în jur, nu s-a schimbat nimic. E la fel de mic şi de frumos ca atunci când fugeam mai devreme de la cămin ca să mă dau pe derdeluş. De data asta e primăvară şi copacii din parc au înflorit. Înaintez cu bătăi de inimă şi noduri în gât. E pustiu, noroc de păsările ce se ceartă printre ramuri şi de raţele de pe lac. M-aşez pe o bancă, îmi aprind o ţigară şi-mi zic: dacă vietăţile astea vin în parcul nostru an de an înseamnă că este totuşi frumos.

Vreau să fiu tare-n diafragmă

Acum vreo trei ani plecam pe drumul fotografiei având drept companion un bridge de la Sony. Sculă faină, uşor de folosit, care mi-a fost alături fix doi ani.

Fotbalistul din spatele injinerului

Când era mic (clasa I pe acolo) m-am înscris la un club de fotbal pentru că mă săturasem să-mi iau mingi în freză de fiecare dată când jucam cu prietenii în spatele blocului.

Uneori e nevoie de noi II

Zilele trecute vorbeam de ignoranţă în ceea ce priveşte evenimentele din jurul meu. Apoi mi-am adus aminte cum era când îmi făcea mamaie micul dejun, postare pe care am scris-o cu bătăi puternice de inimă şi noduri în gât. Azi pe când îi călcam casa Chinezului am văzut un anunţ care pur şi simplu nu te poate lăsa indiferent. Este vorba de zâmbetul unui copil, zâmbet ce trebuie musai salvat. Toată povestea o puteţi găsi aici, nu am puterea să o reproduc şi nici nu sunt vreun guru financiar şi blogosferic ca să fac minuni. Cu toate astea dau vorba mai departe cu speranţa că din postare în postare sigur se vor găsi oameni să o ajute pe Selena, fetiţa cu chip angelic. Mă simt mai bine făcând asta şi sunt sigur că şi voi vă veţi simţi la fel.

Sper să se facă bine...

Un mic dejun altfel

Călin Hera găzduieşte din nou un concurs de PA-uri intitulat autoPArtret. Din lipsă de timp nu mă pot înscrie la toate etapele dar cea de acum mi-a adus aminte de o persoană care mi-e dragă şi căreia îi port un respect infinit: mamaia. Aşadar îi dedic postarea celei care m-a crescut până în clasa a doua.

Ignorant?

Chiar inainte de somn am tras un ochi pe facebook si am vazut cateva persoane care raspandeau vesti despre Libia iar altele despre Japonia.

La ce-s buni prietenii

No, deunăzi vă spuneam cum stă treaba cu prietenii care de cele mai multe ori sunt buni şi să facă mişto de tine (pe lângă multe altele). Chiar şi Chinezu a trecut prin asta de curând.

Problema somniferă

Se dau:5 ingineri, birou călduros

Ce mă face fericit..3 în 1

Acum ceva vreme EI au făcut o mică leapşă în care desigur m-au inclus şi pe mine. Pentru că în ultima perioadă nu am mai avut timp de stat pe internet (facebook, twitter, blog etc) m-am gândit că ar fi cazul să fac un efort şi să răspund la leapşă în combinaţie cu încă două chestii.