M-am mutat!

Ar trebui ca în 6 secunde să fii redirecţionat automat. În caz contrar accesează
http://www.injineru.ro/
şi actualizează-ţi bookmark-urile.

Thursday, August 26, 2010

Recuperare

Salut dragilor, nu am mai dat de mult pe aici dat fiind şi faptul că nu am mai avut timp (un inginer mai şi munceşte uneori) plus că fiind vară nu am reuşit niciodată să ajung la o oră rezonabilă acasă pentru a putea aşterne ceva pe paginile digitale. În fine, după cele 6 săptămâni de ploaie (şi da din aia torenţială de cele mai multe ori, fără soare, fără căldură) am ieşit din găoace şi am început un şir lung de ieşiri, plimbări şi desigur grătare:) care sincer să fiu mi-au mers la sufleţelul meu inginero-redactoricesc. Între astea am avut parte de câteva evenimente mai mari pe care le voi descrie un pic în continuare. Aşadar ordinea este după cum urmează: vizita în Germania, show-ul aviatic de la Ghimbav, plimbarea de la Sâmbăta şi pantofii de muncă (colecţia Mike 2010).

Germania
Da... am ajuns din nou acolo în oraşul confluenţei Rhin-ului cu Mosel-ul. Normal că am muncit doar nu m-am dus la distracţie şi totuşi.... având în vedere că nu am stat decât două săptămâni am prins doar un weekend în care puteam să mă destrăbălez şi aşa am şi făcut. Sâmbătă 7.08.2010 am luat maşina de la firmă şi m-am dus spre Phantasia Land. Aventura avea să înceapă de pe drum.... Eu eram ferm convins că parcul de distracţii este în Koln (cine dracu' se uită pe site-ul oficial când ai prieteni care au mai fost acolo). Buun plec la drum de dimineaţă de la 8 împreună cu o colegă la fel de entuziasmată ca şi mine. Am mers preţ de o oră jumătate pe străzile nemţilor (acelaşi drum l-aş fi făcut la noi în 3 ore probabil). Am ajuns în Koln dar nici urmă de parc. Mă aşteptam să văd un turn ceva în depărtare dar în afară de domul din centru care mă privea cu dispreţ nu era nimic.. Am întrebat în stânga şi-n dreapta dar nimeni nu ştia engleză. O turistă ca şi noi ne-a îndrumat către un Infoturist Center aflat lângă dom şi am pornit într-acolo. După ceva aventuri cu străduţele înguste de pe acolo aveam în mână o hartă alb-negru de pe google maps şi un pliant ciudat din care nu înţelegeam nimic. Am plecat în cea mai mare grabă (parcasem oarecum ilegal) şi din greşeală am intrat pe o străduţă cu sens unic care m-a proiectat direct pe bulevardul cu magazine şi oameni veniţi la cumpărături. Ok... îmi zic în sine nu am dat-o bine mă întorc. Oamenii îmi făceau semne de dojană că nu am ajuns unde trebuie şi nu ar trebui să fiu acolo. Dau cu spatele dar pentru că întotdeauna în situaţii de genul se mai întâmplă un rahat o maşină de gunoi mi s-a postat în faţă. Eu îi fac semn că vreau să ies el că vrea să intre:) Având în vedere raportul de mărime între camionul lui şi maşina mea, am cedat şi.. da aţi ghicit m-am trezit din nou pe strada cu magazine (un fel de bulevardul Republicii din Braşov). Asta nu e de bine, alţi oameni, aceeaşi stradă aceleaşi semne de băi băiatule tu nu înţelegi că e interzis să intri aici? În fine am întors cu grijă să nu rănesc vreun nene de pe acolo şi m-am dus ca din puşcă (riscam să treacă poliţia pe acolo şi să mă aleg cu o amendă). Într-un final după ce am trecut greşit pe un pod, m-am întors pe altul, am greşit alte şpe străzi am văzut un semn care îmi spunea că pot să mă întorc în Koblenz (oraşul de unde veneam). Enervat că nu am reuşit să găsesc blestemăţia de parc am hotărât: Ne întoarcem acasă mă frec pe el parc. După 10 minute de mers lansat sfântul Fun şi mama Plăcere mi-au scos în cale un semn prin care eram anunţat că peste 1 Km pot să fac la dreapta spre... spre... spre parcul vieţii care atunci am observat că este în Bruhl nicidecum în Koln. Era aproape 11 şi deja mergeam de 3 ore dar am uitat că vreau acasă şi am ieşit desigur la prima cu gândul că o să avem timp să ne distrăm :D. Greu dom'le cu străzile astea de la nemţi:) Am ajuns am parcat am plătit şi am intrat.
De aici a început totul, trenuleţe care acum aveai impresia că se destrămau sub tine, roller coaster vitezoman care m-a întors pe toate părţile toate acompaniate de ţipete, urlete şi râsete isterice. Drept dovadă pe feisbuc am postat un filmuleţ şi câteva poze. Demenţă curată până la 7 şi 20 seara (programul normal era până la 6). Acum tot ce îmi doresc e să mă duc într-un parc şi mai mare, cu mai multe roller coastere şi turnuri de groază.
Am terminat cu parcul şi totul a revenit oarecum la normal (muncă, muncă şi iar muncă). Sâmbătă trebuia să plec şi mi-am zis că trebuie să mai găsim ceva de făcut până atunci. Şi da... zeiţa artelor mi s-a arătat în somn şi mi-a spus: Alex vineri seara va fi un concert Queen pe care nu trebuie să-l ratezi:D Oh Joy. Imaginaţi-vă un neamţ înalt şi blond care trebuie să-l imite pe Freddie... Comic aţi spune... În schimb avea nenea ăla o voce de mi se ridica părul pe mâini şi picioare în acelaşi timp. Fantastic! Am stat înmărmuri acolo şi am cântat uneori alături de mulţime. Incredibil! Am avut parte de un solo de chitară bas şi tobe de mi-a stat sufletul în loc. Am adormit în seara aceea pe acorduri de Queen şi zâmbetul pe buze. S-a terminat ''vacanţa'' acum... vreau înapoi, vreau la parc, la concerte la nebunie... Vrea să mănânc mere, mure, coarne, alune fructe de pe marginea drumului de care nemţălăii nu se ating pentru că nu au pe ele un Sehr Gut de la ştiu eu ce institut de teste:). Spr să plec iar cât de curând....

Show-ul aviatic de la Ghimbav
Sâmbătă (13 august) m-am întors din Germania, m-am întâlnit cu prietenii şi am băut niţel în cinstea mea (că m-am întors teafăr:D). Duminică am fost la show-ul aviatic din 3 motive: 1. îmi plac la nebunie acrobaţiile făcute cu avioane, 2. vroiam să-mi încerc noul obiectiv tele pe care mi l-am cumpărat din Germania, 3. să petrec un pic de timp cu prietenii.
Show-ul a fost pe cinste după cum mă aşteptam, am văzut de toate: avioane de acrobaţii, elicoptere, şoimi, mig-uri. O nebunie vizuală care mi-a încântat retina şi i-a mângâiat lentila obiectivului meu. Amândoi am fost mai mult decât mulţumiţi de alegerea făcută. Cum toate lucrurile bune trebuie să aibă o parte mai puţin plăcută nici aici nu se putea face abatere de la regulă. Soarele m-am prăjit ca pe un pui la rotisor. Nu am reuşit să îi înţeleg pe cei care pe căldura aia fenomenală erau în stare să bea litri întregi de bere. Show-ul a fost 'foarte superb' citez de la Mihaela Rădulescu cea care a prezentat totul.
Partea cea mai interesantă a fost concursul în care acrobaţii trebuiau să spargă nişte baloane roşii folosind elicea avioanelor din dotare. După 3 baloane aveau voie să se destrăbăleze în aer spre încântarea mulţimii şi desigur a mea. Dacă vreţi să vedeţi poze de la eveniment fie intraţi pe facebook la mine şi pe picasaweb.
Mi-am propus să fac un curs de parapantişti sau ceva de genul dar costă 500 de euro şi deocamdată stau liniştit că am rate:)

Sâmbăta la Sâmbăta
Sâmbătă pe 22 august am fost din nou pe Munte, aşa până la 1400m într-o plimbare care, sincer, s-a dovedit destul de antrenantă. Am văzut din nou peisaje care-ţi taie respiraţia, ape învolburate care, pe căldura aia, parcă te ademeneau să te scalzi în ele, şi ceva animăluţe. Acestea din urmă erau doi măgăruşi, aparent mamă şi fiu. Ăla micu era atât de sprinţar de-ţi venea să-l iei cu tine acasă. După un drum nici uşor da nici foarte greu am ajuns într-o vale impresionantă pe unde voi trece mâine în drumul meu spre vârful Moldoveanu. Am poposit să mâncăm un pic (prietenii mei şi-au luat o ciorbă incredibil de bună la 8 lei). Am admirat peisajul am tras câteva cadre ca să vă ademenesc şi pe voi să mergeţi şi am coborât la mănăstirea Sâmbăta, loc de închinare, evlavie şi bun simţ... NOT.
Nu înţeleg cum poţi să fii atât de naşpet să scrii în 15 limbi că nu ai voie să intri dacă ai pantaloni scurţi, că smerenia în sus că vrăjeli în jos dar permiţi unei ţigănci să vândă legume supra evaluate ca preţ chiar la intrare. Helllooooo nenea prea fericit ţi s-a slăbit privirea şi nu-ţi mai bate raza? Tu-ţi casca ta! Dacă tot e mănăstirea loc de reculegere şi contact cu divinitatea fă un perimetru măcar la intrare unde să se vadă acest lucru. Mă rog nu are rost să mă enervez iar mai ales că pe drum am văzut în Făgăraş cum se ridică o nouă sală disco care are cupola poleită cu aur. Ca şi la catedrala mântuirii satului care se face din banii mei aşa şi aia. Mă aşteptam ca atunci când am trecut pe lângă ea să sară guţă din spatele crucii şi să cânte of viaţa mea. Idiots!
Ca să închei cu plimbărica de pe munte vă mai spun că am făcut şi ceva poze mai aparte pe care desigur le veţi putea vedea pe feisbuc. Una dintre ele e chiar aici: o albină care ştie să bată palma sau antena:) (mulţumesc Ancăi pentru curajul de care a dat dovadă:P)

Pantofii dă firmă
Acum vreo 3 săptămâni nişte fii ai diavolului mi-au furat bicicleta. După momentele pe care le-am petrecut împreună nu aveam cum să nu sufăr. Parcă ieri era.... Am dus-o pe mititică pe Tâmpa să vadă şi ea aleile pietruite şi mărginite de copaci. Să atingă cu roata solul uşor umed şi să simtă viteza în vale. Nu a crâcnit ba mai mult i-a plăcut. Avea să fie ultima ei ieşire mititica.... Am dus-o acasă a doua zi şi pentru că plouase cu găleata am decis să o leg la parter nu la 4 cum făceam până atunci. Luând în calcul toate măsurile de protecţie aplicate: scară cu moşnegi care ştiu tot, interfon, lanţ am crezut că totul va fi bine. Mai mult nu era prima oară când făceam asta dar a fost ultima.... Normal că nimeni nu a văzut/auzit nimic iar miliţienii nu s-au obosit să vină pentru că nu aveam nicio serie pe ea din moment ce era cumpărată de pe Okazii.
Ei după ce a plecat dintre noi m-am întors la rolele mele. Pe astea n-au cum să mi le fure!! După cum spuneam m-am întors la ele şi merg în fiecare zi la muncă motorizat de cele 8 roţi de cauciuc. De fiecare dată aduc cu mine şi o pereche de papuci pentru că nu am voie să mă plimb prin firmă cu rolele. Din păcate acum două zile am uitat să-mi iau şi papucii grăbit fiind să plec de acasă să nu întârzii. Am ajuns la muncă şi când bag mâna în ghiozdan supriză: nexam şlapi. Dacă mă vedea şeful ăl mare din nemţia pe role îmi rupea căpşorul meu fragil aşa că am decis să-mi fac rapid altă pereche... din hârtie. Am găsit un tutorial drăguţel pe internet şi cu spiritul ingineresc în inimă şi mâna de artist alcoolic am realizat cea mai tare pereche de sexpadrile/şlapi/păpuci din istoria biroului: Mike colecţia 2010 semnată injineru'. La început au fost simpli fără beretele negre pe care le vedeţi în poză. O colegă a venit cu ideea să mi le pun (mulţumesc Silvia). Două ore m-au slujit papucii ăştia până când o altă colegă care fusese în oraş mi-a adus o pereche de Shanlian originali din bazar. Cei mai tari papuci ever (culoare de căcat, aspect la fel) dar măcar nu mai eram cu opincile din hârtie.

Văd că am aberat destul şi m-am întins cât o zi de post. Nici măcar nu cred că va avea cineva răbdarea să citească toate balivernele înşirate aici nici măcar dacă se plictiseşte de moarte.
O să vă scriu după ce mă întorc de pe Moldoveanu;)
Salutări!

8 comments:

  1. Hihihi foarte haios! Am avut noroc ca le-ai pus pe capitole si a trebuit sa citesc de la Sambata incolo. Articolele precedente mi-au fost relatate din insasi gura LUI, a INGINERULUI:))
    Articolul cu Sambata Duminica ma lasa rece...seriously not into nature, deffinetly not into religion:))
    Ajungand la partea de Confectionari Incaltaminte si Imbracaminte din Industria Textila si din Industria Pielariei sa nu zic a Papetariei te-ai jucat cu muschii mei ai mimicii de numa':)) Foarte tare si foarte funny, ma asteptam sa se intample asta. Trebuia sa vina ziua:)) Trebuie sa te laud, ai potential, de-ar sti cei de la Prada....Te-ar cumpara de la Stabilus (sper ca am scris bine.) Sunt foarte draguti, mega model, marca cu potential desi poate ma asteptam la ceva cu renume francez, de exemplu Jacques Chirac... e bine si-asa rau...poate la urmatoarea colectie, depinde ce vei uita acasa:))


    And I like the new backgroud....Cheers!

    ReplyDelete
  2. =)) la cerere facem căciuli pentru Ejac Şirac:)
    mersi de aprecieri... ce poză ziceai că vrei?:)

    ReplyDelete
  3. Domnul Alex, bine ai revenit! Mi-era dor de stilul tau epic, Homer-inspired (in traducere, mai baiatule cat ai mai scris, Iliada, Odiseea si restul mici copiii).

    Vroiam sa-ti precizez ca ti-am vazut filmuletul pe FB si sunt dezamagita de urletele tale la un roller-coaster asa finut. Data viitoare iti recomand Disneyland- iesi cu picioarele tremurand de acolo si corzile vocale lipsa.

    Cat despre intrarea ta in lumea modei, felicitari! Undeva intr-un colt in apartamentul lui de lux din NY sau London, Manolo Blahnik sta si sufera si ii este teama:)

    Te pup!

    Alex

    ReplyDelete
  4. Sărumâna nu te-am mai auzit de mult la glăscior:)
    Am scris mult pentru că... a trebuit să recuperez;)
    La filmuleţ nu ai prins ideea de bază.... ţip pentru că senzaţia e amplificată de fundalul sonor adică eu:D
    Şlapii mei o să facă furori în curând ai să vezi:))
    Mersi că ai trecut pe aici:P
    Take care XOXOXO

    ReplyDelete
  5. Putem sa comandam acelasi model de papuci pe internet? Sau ai deschis vreo reprezentanta pe undeva? :-ss
    Aaa si pentru lectii de condus prin Germania? :))))))))) Sau ar trebui sa cer lectii de condus PE PIETONALE? Ca d'astea avem si pe aici :)))

    ReplyDelete
  6. @CaTa - da poţi de aici:) zici mărimea, culoarea şi eventual floricele dacă vrei pe ei
    - cu mine ajungi oriunde dar cum nu am încă dispozitive de ghidare hi-tech timpul parcurs e un pic mai mare:))

    ReplyDelete
  7. Prea din scut facusi anuntul cu Moldoveanu...hexpadrilele's dementialo-fantastice :D

    ReplyDelete
  8. vrei o pereche panse? aşa cu nişte panseluţe drăgălaşe pe ele:) ce zici?

    ReplyDelete

Comenta-mi-aţi