M-am mutat!

Ar trebui ca în 6 secunde să fii redirecţionat automat. În caz contrar accesează
http://www.injineru.ro/
şi actualizează-ţi bookmark-urile.

Monday, March 21, 2011

Un mic dejun altfel


Călin Hera găzduieşte din nou un concurs de PA-uri intitulat autoPArtret. Din lipsă de timp nu mă pot înscrie la toate etapele dar cea de acum mi-a adus aminte de o persoană care mi-e dragă şi căreia îi port un respect infinit: mamaia. Aşadar îi dedic postarea celei care m-a crescut până în clasa a doua.

Soldăţei

La radioul Gloria cu scobitoarea înfiptă-n al treilea buton se auzeau ştirile de dimineaţă. În bucătărie mirosea a ceai şi a pâine prăjită făcută la plită. Aştepta rezemat de peretele cald apariţia bunicii că să-i facă soldăţei din pâine cu unt şi sare. Nu era nimic mai simplu decât felia fierbinte de pâine, uşor înnegrită, pe care bunica întindea cu grijă o bucăţică din calupul alb cu ambalaj sărăcăcios. Apoi o tăia în cubuleţe şi o aranja pe farfurie şi i-o punea în faţă. Visa să crească mare.

PS. Etapa aceasta se încheie miercuri (23.03.2011) deci dacă v-a plăcut vă rog să intraţi joi la Călin pe blog şi să mă votaţi. Mulţumesc anticipat.

8 comments:

  1. întotdeauna am avut o pasiune pentru soldăței, de orice fel ar fi ei, iar acum l-am obișnuit și pe fiul meu cu ei :)
    foarte fain PA-ul, Alex. bravo și mamaiei că te-a hrănit să crești mare și că ți-a amintit de concurs!

    ReplyDelete
  2. Zau ca te-as fi votat, dar n-am gasit povestea ta :(

    ReplyDelete
  3. soldăţeii sunt cei mai tari:D mersi pentru aprecieri bogdan sunt curios cu ce sari şi tu la etapa asta:) PS ştiam de concurs, nu l-am uitat, doar că nu am avut timp:P
    monica după cum am şi scris votarea se face de joi:) voi reveni atunci cu un tweet, link pe facebook etc:), deci, monica joi:)

    ReplyDelete
  4. No acum a venit timpul votului. Detalii aici http://calinhera.wordpress.com/2011/03/24/1-2-3-pafte/ Dacă v-a plăcut, votaţi 'Soldăţei'-i

    ReplyDelete
  5. desi sunt fan Bogdan, nu pot sa nu votez pa-ul tau...mi-a adus aminte de persoana care imi lipseste cel mai mult, dar a carei amintire imi aduce mereu un zambet, uneori lacrimi, chiar daca au trecut aproape 20 de ani de cand nu-i mai simt aievea caldura si duhul vorbelor...
    si cat de prezent era mai mereu zumzaitul radioului Gloria!:-)

    ReplyDelete
  6. mersi jadde:) sunt vreo 17 ani de atunci şi tot mai râd de soasoantsantimietrâ gheaţă la mal:))

    ReplyDelete
  7. :-))) daaa si parca mai era ceva cu adini/ dva tzantimetrâ stationeaza...oricum cel mai bine imi amintesc de soldateii acelor vremuri :-)

    ReplyDelete
  8. Zau ca te-as fi votat, dar n-am gasit povestea ta :(

    ReplyDelete

Comenta-mi-aţi